VREMEA la începutul lunii noiembrie! Ce anunţă meteorologii

Întreaga țară va fi cuprinsă de un val intens de frig și precipitații. La munte, îndeosebi la altitudini de peste 1600 m, vântul va avea intensificări cu rafale ce vor depăși 65-70 km/h, iar pe creste 80-90 km/h, și se vor semnala precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.

În regiunile din vestul, centrul și nordul țării pe arii extinse vor fi ploi moderate cantitativ iar în Maramureș, Transilvania și zona deluroasă a Crișanei și a Moldovei se vor semnala precipitații mixte.

Astăzi, vremea va fi mai rece decât în mod obișnuit la aceastã datã în centrul și nordul țãrii, unde vor fi înnorãri și pe arii relativ extinse se vor semnala precipitații mixte.

Vântul va prezenta intensificãri în toate regiunile
Miercuri, cerul va avea înnorãri în nordul și centrul țãrii și sunt posibile precipitații mixte în Maramureș și pe arii restrânse în Transilvania și nordul Crișanei. În restul teritoriului cerul va fi variabil, dimineața în sud și sud-est se va forma ceață.

Joi, începând din a doua parte a zilei, în vestul, nordul și centrul țãrii, cerul va fi noros și va ploua, în general slab cantitativ. Vântul va prezenta intensificãri temporare, îndeosebi la munte și în regiunile nordice, nord-vestice și centrale.

sursa:huff.ro

Exercitiile fizice nu previn blocarea arterelor

Calcifierea arterelor (calcifierea coronariana) este o afectiune caracterizata de depunerile de placa in principalele vase de sange care alimenteaza inima cu sangele necesar. Aceasta boala poate duce la o multitudine de probleme cardiovasculare, inclusiv la circulatia slaba a sangelui catre si de la inima, in functie de severitatea depunerilor de placi de aterom in artere.

Potrivit statisticilor, calcifierea arterelor este mai intalnita la barbati decat este la femei si, de obicei, se dezvolta mai tarziu in viata. Unele persoane considerate a fi “expuse riscului” de a dezvolta o calcifiere a arterelor sunt indivizii cu un indice de masa corporala (IMC) mare, cei cu hipertensiune arteriala si cei cu boli cronice de rinichi.

Un nou studiu, condus de cercetatorii de la Universitatea Illinois din Chicago si de la Kaiser Permanente din Oakland, a analizat impactul exercitiilor fizice asupra probabilitatii de a avea arterele coronare cu calcificari. Dr. Deepika Laddu, de la Universitatea Illinois din Chicago, si colegii sai au facut niste descoperiri surprinzatoare, care au fost date publicitatii recent si publicate in jurnalul “Mayo Clinic Proceedings”.

Ce inseamna artere blocate
In mod normal, boala arteriala coronariana are loc atunci cand o parte din peretele neted si elastic din interiorul unei artere coronare (acele artere care alimenteaza muschiul inimii cu sange) dezvolta ateroscleroza. O data cu ateroscleroza, peretele intern al arterei devine intarit, rigid si umflat cu depuneri de calciu, depuneri de substante grase si de celule inflamatoare anormale – pentru a forma placa. Depozitele de fosfati de calciu in stratul muscular al vaselor de sange par sa aiba nu doar un rol semnificativ in rigidizarea arterelor, ci si in inducerea unui stadiu incipient al arteriosclerozei coronare.

Mai multe exercitii fizice, legate de un risc mai mare de artere coronare cu calcificari
Echipa de cercetatori americani a recrutat 5.115 participanti prin intermediul unui studiu, intre lunile martie 1985 si iunie 1986. Cohorta de baza a inclus atat barbati si femei albi, cat si afro-americani, iar varstele tuturor erau cuprinse intre 18 si 30 de ani. Din cauza informatiilor medicale incomplete, analiza finala a fost efectuata asupra informatiilor provenite de la 3.175 de participanti din grupul initial.

Participantii au fost urmariti pe o perioada de 25 de ani, pana in 2011. Ei au fost supusi unui numar de 8 examinari in aceasta perioada si au completat chestionare, raportand care era nivelul lor de activitate fizica in cel putin 3 dintre aceste ocazii.

Participantii au fost impartiti in 3 categorii, in functie de traiectoriile diferite ale nivelului lor de activitate fizica. Acestea erau:

traiectoria 1: persoane care au facut exercitii fizice sub 150 de minute pe saptamana (ceea ce reprezinta un timp sub recomandarile nationale in ceea ce priveste activitatea fizica);
traiectoria 2: participanti care au respectat recomandarile nationale pentru activitatea fizica, facand exercitii 150 de minute pe saptamana;
traiectoria 3: persoane care au depasit recomandarile nationale in ceea ce priveste activitatea fizica, facand miscare peste 450 de minute (7,5 ore) in fiecare saptamana.
Spre surprinderea lor, cercetatorii au descoperit ca participantii care au avut cele mai mari niveluri de activitate fizica (traiectoria 3) au fost cu 27% mai predispusi sa dezvolte artere calcificate (pe care s-au depus placi de grasime calcificata) pana au atins varsta a doua, comparativ cu persoanele care au facut mai putin sport/exercitii fizice (sub 2,5 ore pe saptamana).

Oamenii de stiinta au spus ca s-au asteptat sa vada ca nivelurile mai mari de activitate fizica, in timp, ar fi asociate cu un risc mai mic de a avea o calcifiere coronariana.

Barbatii albi au cel mai mare risc
In ultimul an de studiu, participantii au fost testati, cand aveau varste cuprinse intre 43 si 55 de ani. Scanarile cu ajutorul tomografiei computerizate in zona pieptului au fost folosite in acest scop. Dupa ce au analizat datele in termeni de rasa si de sex, echipa de cercetatori a constatat ca grupul cu cel mai mare risc de a avea artere cu depuneri de placi de grasime calcificata a fost cel alcatuit din barbatii albi, care aveau o predispozitie cu 86% mai mare de a dezvolta artere blocate, comparativ cu barbatii afro-americani.

sursa:doc.ro