Doi medici foarte buni naturiști, Doctor John Christopher și Doctor Richard Schulze, vorbesc de foarte mult timp despre beneficiile pe care le are ardeiul iute asupra organismului uman!

În cei 35 de ani de meserie nu am pierdut niciun pacient cu atac de cord, iar motivul este că, de câte ori sunt chemat în astfel de cazuri de urgenţă, dacă persoana încă mai respiră, îi dau să bea o cană cu ceai de ardei iute (1 linguriţă la o cană de apă fierbinte). În cateva minute, pacientul este deja pe picioare. Doctorul Christopher explică acest lucru prin faptul că ardeiul cayenne produce un efect de echilibrare a presiunii sângelui din cap până în picioare.

Acesta ridica presiunea de pe zona hemoragică, permiţând sângelui să se coaguleze rapid. Dacă persoana este inconştientă, se pun câteva picături de extract (tinctură)de ardei iute sub limba pacientului.

Ingrediente:

· pudră de ardei roşu (ardei Cayenne);

· 2 ardei Cayenne proaspeţi;

· 50% alcool (poţi folosi vodcă);

· 1 recipient din sticlă (de 1 litru).

Mod de preparare:

1. Se umple un sfert din recipientul de sticlă cu pudra de ardei Cayenne şi se pune suficient alcool pentru a acoperi pudra.

2. Se amestecă cei doi ardei Cayenne proaspeţi şi se adaugă suficient alcool astfel încât amestecul să aibă o textură asemănătoare unui sos.

3. Se adaugă mixtura în recipientul care ar trebui să fie acum trei sferturi plin.

4. Se umple sticla până sus cu alcool şi se închide bine. Se agită sticla de mai multe ori în timpul zilei, pentru a se amesteca bine conţinutul.

5. Se lasă tinctura la macerat (circa 28 de zile) şi apoi se strecoară compoziţia cu ajutorul unei bucăţi de tifon. Se păstrează produsul într-o sticlă închisă la culoare şi se ţine într-un loc uscat şi întunecos.

Dozaj: 5 – 10 picături din această tinctură la un pacient care a suferit cu adevărat un atac de cord. Adaugă alte 5 – 10 picături în 5 minute. Repetă terapia până când problema persoanei se dispare.

 

Angina pectorala: cauze, simptome si complicatii

Angina pectorala apare din cauza bolii cardiace ischemice si consta intr-un dezechilibru intre nevoia de oxigen a muschiului inimii si imposibilitatea arterelor de a-l alimenta cu sange oxigenat. Angina se manifesta printr-o durere puternica in piept.

Angina pectorala poate fi de 3 feluri:

Angina pectorala stabila – cunoscuta si sub denumirea de angina pectorala de efort, este o manifestare clasica a ischemiei miocardice. Acest tip de angina apare in timpul unei activitati solicitante, la efort, precum si in timpul activitatilor sportive sau in timpul activitatilor casnice, dar poate aparea si dupa o masa copioasa sau din cauza stresului. Simptomele dispar, de regula, in acest caz, dupa repaus de cateva minute si administrare de nitroglicerina sub limba.

Angina pectorala instabila – acest tip de angina pectorala creste in intensitate si este o forma a sindromului coronarian acut. Acest tip de angina apare in timpul odihnei si dureaza mai bine de 10 minute, in unele cazuri chiar 4-6 saptamani. Intensitatea sa creste treptat. Acest tip de angina poate semnala un infarct.

Angina pectorala variabila – poarta denumirea de angina vasospastica sau angina Prinzmetal si este cauzata de un spasm la nivelul arterelor coronare provocat de ingustarea temporara a arterelor. Acest tip de angina poate aparea si in timpul desfasurarii unor activitati, dar si in timpul repausului si este ameliorata prin tratament medicamentos.

Simptome angina pectorala

-Disconfort sau durere in piept (sub forma de presiune, gheara, junghi sau arsura)
-Durere localizata in epigastru, spate, gat, maxilar sau umeri
-Durere intensificata in timpul efortului fizic, al mesei, in timpul expunerii la frig sau la stres emotional
-Durere care nu isi pierde intensitatea la schimbarea pozitiei corpului, in timpul tusei sau a respiratiei in ritm diferit
-Probleme de respiratie
-Ameteli, greata
-Oboseala

Diagnosticare angina pectorala

Medicul poate pune diagnosticul in urma efectuarii urmatoarelor analize:

-Radiografia toracica
-Test ECG de efort
-Computer tomograf cardiologic
-Angiografie
-In urma acestor analize, medicul va pune diagnosticul si va recomanda un tratament adecvat.

Factori de risc angina pectorala

O serie de factori cresc riscul de aparitie a anginei pectorale, printre care:

-Varsta de peste 45 de ani la barbati si peste 55 de ani la femei
-Fumatul
-Diabetul
-Dislipidemia
-Istoric in familie in ceea ce priveste bolile cardiovasculare
-Hipertensiune
-Boli renale
-Obezitate
-Sedentarism
-Expunere prelungita la stres
-Colesterolul marit
-Hipertensiunea arteriala
-Cand e cazul sa apelezi la medic

Daca durerea sau disconfortul din zona pieptului persista mai mult de cateva minute, ar trebui sa apelezi la ajutorul unui medic intrucat este posibil sa urmeze un infarct. Apeleaza la ajutorul cuiva pentru a ajunge la spital, nu conduce tu.

Complicatii angina pectorala

Angina pectorala poate aparea oricand, insa nu iti pune intotdeauna viata in pericol. Exista si cazuri grave, in care o angina pectorala se poate dovedi a fi atac de cord. Pentru a stabili natura durerii din piept, trebuie sa stii ca simptomele care anunta un atac de cord sunt:

-Durere puternica in piept, care dureaza mai bine de cateva minute
-Durere care se extinde pana la umeri, brate, chiar si pana la maxilar
-Durere puternica in partea superioara a abdomenului
-Respiratie greoaie
-Greata si varsaturi
-Lesin

 

 

 

sursa:romaniastar.ro/doc.ro