CCR a admis sesizarea Guvernului pe tema moţiunii de cenzură. Actul îşi va continua traseul în Parlament. Update

CCR dezbate sesizarea premierului Cîțu privind moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR. Sursa foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Ziua de marți, 28 septembrie, ar putea fi una decisivă în ceea ce privește moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR încă de pe 3 septembrie.

În cursul acestei zile, Curtea Constituţională a României discută sesizarea depusă de primul-ministru Florin Cîţu privind existența unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse la începutul acestei luni.

USR PLUS are o variantă de rezervă în cazul în care judecătorii constituționali vor da câștig de cauză premierului. Întrebat în urmă cu o zi ce va face USR PLUS în cazul în care CCR va decide că procedura depunerii moţiunii de cenzură a fost neconstituţională, purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ionuț Moşteanu, a spus: ”Depunem imediat încă una”.

Sesizarea premierului Cîțu privind moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR, pe masa CCR

Încă de pe 16 septembrie, judecătorii Curții Constituționale (CCR) au decis ca dezbaterea conflictului constituțional dintre Parlament și Guvern pe tema moțiunii de cenzură să aibă loc pe data de 28 septembrie, adică în cursul acestei zile.

Anterior, pe 8 septembrie, premierul Florin Cîțu a depus la Curte o sesizare prin care cere constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.

”În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional.

Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”, se explică în sesizare, conform Agerpres.

Palatul Victoria acuză că ”Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021”.

CCR discută și un punct de vedere venit din partea președintelui Senatului

Pe masa CCR se află și un punct de vedere contrar premierului, trimis de președinta Senatului, Anca Dragu.

Astfel, la o săptămână după sesizarea premierului a venit și punctul de vedere transmis de Senat. Dragu, la rândul ei, a sesizat Curtea cerând soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Executiv și Legislativ.

În data de 15 septembrie 2021, președintele Senatului a transmis Curții Constituționale cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și prim-ministrul României, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte.

Termenul stabilit pentru comunicarea punctelor de vedere ale părților aflate în conflict a fost stabilit pentru data de 29 septembrie 2021”, se arată într-un comunicatul emis ulterior de CCR (17 septembrie).

De altfel, Anca Dragu a și explicat acest punct de vedere. ”Este de fapt un conflict de natură politică pe care Guvernul îl doreşte transformat într-un conflict de natură constituțională.

Moţiunea de cenzură reprezintă un instrument juridic constituţional pe care îl au la dispoziţie parlamentarii, un instrument de control asupra activităţii Guvernului şi arătăm, ca atare, că nu se constituie niciun fel de blocaj al activităţii celor două instituţii”.