Declarațiile lui Klaus Iohannis în a treisprezecea zi de război în Ucraina. Ce a decis președintele

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în deschiderea Trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională, că parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial.

”România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va continua să acorde asistenţă multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean”, a spus şeful statului, el atrăgând atenţia asupra necesităţii de a sprijini Republica Moldova, care se confruntă cu dificultăţi sporite în gestionarea fluxului crescut de refugiaţi şi cu o nouă posibilă criză energetică. ”Trebuie să rămânem uniţi şi solidari, dedicaţi apărării valorilor şi principiilor care ne leagă”, a mai spus preşedintele.â, conform news.ro.

Şeful statului a afirmat în discurs că ”România apreciază în mod deosebit parteneriatele strategice cu Polonia şi Turcia şi cooperarea bilaterală excelentă pe care o avem în multiple domenii de interes comun”.

”Am convingerea că prietenia şi legătura specială dintre Bucureşti, Varşovia şi Ankara reprezintă o bază solidă, pe care putem dezvolta în continuare colaborarea noastră, inclusiv în acest format trilateral. Salut faptul că dialogul trilateral al miniştrilor afacerilor externe este unul de substanţă şi a evoluat semnificativ în cursul ultimilor ani, după cum am avut plăcerea să constat anul trecut, când i-am primit pe cei trei miniştri la Palatul Cotroceni, în marja reuniunii trilaterale de la Bucureşti, din aprilie.De asemenea, mă bucură faptul că dialogul în acest format stabilit la nivelul dumneavoastră, al consilierilor prezidenţiali pentru securitate naţională, s-a dovedit util şi eficient încă de la debutul său, la Istanbul, anul trecut”, a spus şeful statului.

Klaus Iohannis a mai spus că are convingerea că România, Polonia şi Turcia împărtăşesc preocupări şi interese ce pot fi abordate constructiv în beneficiul nostru comun, prin consultări politice şi o cooperare trilaterală consolidată, inclusiv în domenii precum cel al apărării şi cel al rezilienţei, două dimensiuni deosebit de importante pentru securitatea noastră în actualul context de securitate regional şi global.

”Parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va continua să acorde asistenţă multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean”, a afirmat preşedintele României.

Klaus Iohannis a afirmat că recent, a decis înfiinţarea în România a unui centru de distribuţie a asistenţei umanitare internaţionale pentru Ucraina, a unui hub logistic care să permită colectarea şi transportul donaţiilor către Ucraina şi cetăţenii săi.

După cum ştiţi, România a pledat insistent, în ultimii ani, pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe întregul Flanc Estic, într-un mod unitar şi coerent. Agresiunea rusă contra Ucrainei şi noua realitate de securitate definită prin prezenţa militară masivă a Rusiei în Ucraina şi în Belarus confirmă în modul cel mai elocvent necesitatea şi urgenţa acestei consolidări a posturii pe Flancul Estic. Salut măsurile adoptate recent la nivelul NATO, respectiv suplimentarea forţelor, inclusiv în România, activarea Planurilor de Răspuns Gradual şi desfăşurarea, în premieră, a Forţei NATO de Răspuns, ca parte a apărării colective”, a spus el.

Preşedintele a mai afirmat că apreciază contribuţiile aliate din România.

Ţin să mulţumesc Poloniei şi Turciei pentru că sunt parte a acestor eforturi de asigurare a unei posturi robuste a NATO în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Dorim, în acest context, ca decizia aliată de înfiinţare a unui Grup de luptă în România să fie aprobată cât mai curând posibil şi contăm pe sprijinul ţărilor dumneavoastră în acest sens. În afară de aceasta, România îşi va consolida propria capacitate de apărare. Intenţionăm să creştem cheltuielile militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%. Este important să asigurăm condiţii mai bune pentru înzestrarea forţelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine şi a răspunde mai eficient nevoilor operaţionale ale Armatei României şi provocărilor de securitate actuale şi în perspectivă”, a spus el.

Potrivit lui Klaus Iohannis, ”România, Polonia şi Turcia sunt trei state importante în cadrul NATO”.

Individual, dar mai ales în context aliat, avem responsabilităţi complexe în asigurarea securităţii şi a stabilităţii în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic al Alianţei Nord-Atlantice, responsabilităţi pe care le onorăm prin contribuţiile noastre la securitatea regională şi cea euroatlantică. Am convingerea că, mai ales în actualul context securitar, printr-un dialog trilateral intensificat, pe multiple dimensiuni, ne vom coordona mai bine eforturile, vom putea iniţia noi proiecte de cooperare şi vom obţine rezultate benefice pentru România, Polonia şi Turcia şi pentru securitatea regională. Totodată, împreună putem face mai mult pentru partenerii estici, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, care au nevoie de sprijinul nostru politic şi practic pentru a rezista diferitelor forme de presiune din partea Rusiei”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele României a atras atenţia asupra ”necesităţii de a sprijini Republica Moldova, care se confruntă cu dificultăţi sporite în gestionarea fluxului crescut de refugiaţi şi cu o nouă posibilă criză energetică”.

”Unitatea de poziţie şi acţiune a NATO, a Uniunii Europene şi a aliaţilor în ansamblu ne conferă o forţă de necombătut. Prin urmare, trebuie să rămânem uniţi şi solidari, dedicaţi apărării valorilor şi principiilor care ne leagă, dar, în egală măsură, şi apărării colective, aşa cum este prevăzută de Articolul 5 al Tratatului de la Washington”, a mai spus Klaus Iohannis.