Motivele pentru care unii români sunt fascinați de Vladimir Putin. „Unii adoră anti-occidentalismul afișat de președintele rus”

Anti-occidentalismul afișat de Vladimir Putin alături de ortodoxismul său, un curent puternic și în cultura noastră, reprezintă unele din motivele fascinației pentru președintele rus în rândul românilor

Vladimir Putin, și fascinația românilor pentru liderii puternici. Sursa foto: Hepta.

Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității București, este de părere că fascinația pentru președintele rus pe care o arată unii dintre români poate fi explicată prin anti-occidentalismul și ortodoxismul acestuia.

Motivele pentru care unii români sunt fascinați de președintele rus

Politologul Ioan Stanomir este de părere că unii români sunt fascinați de liderul de la Kremlin din cauza fascinației acestora pentru modelul liderului puternic, dar și pentru anti-occidentalismul afișat de președintele rus.

„Există mai multe explicaţii posibile. Prima este fascinaţia pentru liderul puternic. Pentru mulţi, Putin a întruchipat această versiune de lider providenţial. A doua explicaţie ţine de anti-occidentalismul afişat de Putin, deşi regimul putinist are la baza sa oameni care-şi plasează iahturile în vest, nu pe marea Azov.

Unii dintre români adoră anti-occidentalismul, deşi apartenenţa la occident este ceea ce această ţară, prin părţile ei componente – Ţara Românească şi Moldova – şi-a dorit de la 1830 încoace, tocmai pentru că au avut experienţa întâlnirii cu Imperiul Rus”, a declarat la PrimaTV profesorul Ioan Stanomir.

În opinia acestuia un al treilea motiv pentru această fascinație ar sta și în istoria ortodoxismului din țara noastră, un curent de la care se revendică extrema dreapta legionară din perioada interbelică, curent care atrage și astăzi un segment important din populația țării noastre.

„Atenţie! Nu ortodoxia. Ortodoxismul. Există la noi o linie foarte puternică în istoria intelectuală şi politică, o linie pe care o putem numi legionar-ortodoxistă şi care e ilustrată de două nume: Nae Ionescu şi Nichifor Crainic. Ambii, dacă ar fi trăit, cu siguranţă ar fi fost admiratori ai lui Vladimir Putin, fără niciun fel de îndoială, pentru că ambii au fost admiratori ai unor personalităţi încă şi mai impulsive si mai genocidare decât Vladimir Putin, de tipul lui Hitler si Mussolini. Au fost şi admiratori ai lui Corneliu Zelea Codreanu.

Deci există aceste trei filiere prin care se poate explica admiraţia faţă de putinism”, a mai precizat profesorul Ioan Stanomir.

Ce definește Putinismul

În opinia profesorului Stanomir, Putinismul este definit ca fiind o sinteză între ethosul serviciilor secrete a fostei URSS și o nostalgie imperială, demonstrată prin scenele de grandoare țaristă executate la Kremlin.

„Putinismul este rezultatul unei combinări ideologice, a unei sinteze. Prin biografia lui Vladimir Putin cu siguranţă că putinismul nu are de-a face cu URSS, ci mai precis cu serviciile secrete ale defunctei URSS. Pe de altă parte, există o dimensiune imperială şi a nostalgiei ţarismului. Putinismul este rezultatul unei politici a resentimentului, a resentimentului de tip imperial”, a explicat Ioan Stanomir în emisiunea Insider Politic.

În opinia politologului principala traumă care a dat naștere unei adevărate politici revizioniste în Federația Rusă este dispariția fostei URSS. În fapt, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că cel mai trist moment din viața sa a fost destrămarea URSS-ului. Profesorul Stanomir consideră că principala diferență dintre actuala Rusie a lui Vladimir Putin și fosta URSS este natura partidului unic aflat acum la putere.

„Federaţia Rusă nu mai este Uniunea Sovietică. Aceasta este principala traumă. Iar în loc ca această traumă să fie interiorizată, să fie confruntată şi să ducă la o regândire a identităţii statale ruse sub semnul suvernamismului democratic, această politică a resentimentului a dat naştere unei intenţii de revizionism fiindcă Federaţia Rusă este un stat revizionist.

Iar putinismul este o ideologie revizionistă care se bazează pe câţiva piloni: cultul puterii ruse, cultul valorilor tradiţionale cu ghilimelele de rigoare şi puterea personală încredinţată unui lider cu pretenţii de salvator. Faţă de Uniunea Sovietică, ceea ce lipseşte este partidul unic. Putin are un partid unic, dar acest partid unic nu există în afara lui Putin însuşi. E o democraţie mimată. Însă coloana vertebrală a acestui regim o reprezintă combinaţia între puterea gangsterească şi puterea serviciilor secrete”, a mai explicat politologul.

Profesorul Stanomir susține că, în acest moment, corupția care a cuprins regimul lui Vladimir Putin este rezultatul anilor târzii ai comunismului, ai brejnevismului în particular, când, de fapt, în foarte multe republici sovietice, secretarii locali de partid erau un fel de despoţi care guvernau împreună cu cei alături de care spoliau societatea sovietică.

În această logică, războiul din Ucraina este ultimul reflex de natură imperialistă al Federaţiei Ruse.

„Dintre toate imperiile care au intrat în criză după Al Doilea Război Mondial, Federaţia Rusă este singurul care stă în picioare actualmente. Francezii ,englezii, olandezii ,portughezii, spaniolii şi le-au pierdut. Ruşii şi le-au păstrat pentru că acest stat uriaş eurasiatic este ultimul imperiu. Iar ceea ce observăm noi în Ucraina este ultimul reflex de natură imperialistă al unui stat care îşi are originile cele mai îndepărtate în perioada de după emanciparea de sub jugul mongol”, a mai precizat Ioan Stanomir.

Potrivit unui sondaj IRES dat publicității la finalul lunii februarie, 96% dintre respondenți au spus că România ar trebui să sprijine refugiaţii ucraineni iar alți 38% s-au pronunţat pentru trimiterea de armament în Ucraina. Pe de altă parte, într-un sondaj Avangarde, realizat pentru PSD și dat publicității joia trecută, 63% dintre respondenți au spus că se opun unui sprijin militar acordat de România vecinilor ucraineni.

Pe de altă parte, de la începutul războiului, partidul AUR, formațiunea politică cu un mesaj anti-european și anti-NATO, a înregistrat o scădere în sondajele de opinie de la un maxim de circa 22% la finalul anului trecut, până la 15% în ultimul sondaj Avangarde.

Sursa: https://www.fanatik.ro/