5 ianuarie Ajun Bobotează: obiceiuri și tradiții. Ce se face înainte de această mare sărbătoare.
Ajunul Bobotezei este prima zi de post negru din an, în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Urmează două mari sărbători pentru creștini ortodocși: Boboteaza și ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Acestea două încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.Boboteaza este considerată şi ziua naşterii spirituale a Mântuitorului Iisus Hristos și e sărbătorită pe 6 ianuarie.
Share
5 ianuarie Ajun Bobotează: obiceiuri și tradiții. Ce se face înainte de această mare sărbătoare.
Ajunul Bobotezei este prima zi de post negru din an, în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Urmează două mari sărbători pentru creștini ortodocși: Boboteaza și ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Acestea două încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
Boboteaza este considerată şi ziua naşterii spirituale a Mântuitorului Iisus Hristos și e sărbătorită pe 6 ianuarie.
Obiceiuri Bobotează. Ce se face în ajun
În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ţine post negru, adică nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile.
După ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
Acum, credincioșii vor primi, după post, Agheasma Mare. Tot cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioşilor, în Ajunul Bobotezei.
Se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, la sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.