Povestea tristă a unei eleve din Iași. Merge pe jos 26 de km pentru a ajunge la școală: ”Nu mi-e rușine”

Foarte mulți copii din România se confruntă cu mari dificultăți atunci când vorbim de accesul la educație. Situațiile financiare precare fac ca mulți dintre elevi să facă sacrificii enorme pentru studii.

Acesta este și cazul Biancăi, o elevă de liceu din județul Iași. De un an de zile, fata face eforturi considerabile pentru a ajunge la școală.

La 16 ani, aceasta parcurge pe jos câte 26 de kilometri. Ar avea și varianta autobuzului, însă situația financiară a familiei nu-i permite acest ”lux”. În mașini străine nu se urcă, de teamă.

Sacrificii enorme pentru o elevă din Iași. Merge 26 de km pe jos pentru a ajunge la școală: ”E greu, dar nu am ce să fac”

Viața Biancăi este una extrem de grea din toate punctele de vedere. Ea locuiește în comuna Șipote din județul Iași, alături de mama ei, grav bolnavă, și tatăl său. Acesta din urmă este singurul care muncește și mai aduce un ban în casă.

Adolescenta este elevă în primul an la Liceul Tehnologic Vlădeni, la Profilul Textile. În ciuda greutățile vieții, tânăra iubește foarte mult ceea ce face și își dorește să își termine studiile pentru a avea un viitor bun.

Ea face eforturi enorme să ajungă la liceu. Trebuie să meargă pe jos câte 26 kilometri pentru a ajunge la timp la ore. În ultima lună, una cu frig și ger, Bianca a mers pe jos de 4 ori, dus-întors.

”Nu se întâmplă tot timpul să merg pe jos, decât când nu am bani de autobuz. Un bilet costă 10 lei dus și 10 lei întors, iar când nu am bani, nu am ce să fac, merg pe jos. E greu, e frig, mi-e foarte frică, mai ales seara, când mă întorc.

Când plec e mai bine, merg ușor pe marginea asfaltului, dar când ajung lângă lacul de la Hălceni, bate vântul foarte tare. De acasă și până la liceu, fac o oră. Mi-e foarte frică seara să mă întorc, că e întuneric, dar mai reușesc să găsesc 10 lei să mă întorc cu autobuzul.

M-am învățat așa, e greu, dar nu am ce să fac. Uneori e mai bine, alte ori e mai rău”, a povestit Bianca Michiu pentru Bzi.

Bianca și familia ei trebuie să se descurce, lunar, cu o sumă infimă de 600 de lei. Mama ei este grav bolnavă, suferă de ciroză hepatică, iar tatăl, Sebastian Michiu, nu lucrează decât cu ziua prin sat.

În multe cazuri, pentru că mama ei este bolnavă, Bianca este cea care gătește și face curat în casă, înainte să plece la școală.

Bianca are un vis. Vrea să devină croitoreasă

În ciuda greutăților, Bianca dorește să învețe și să devină o croitoreasă de succes, după ce va termina studiile la Liceul Tehnologic Vlădeni.

Deocamdată, aceasta reușește cu greu să-și cumpere un abonament de transport din banii de bursă socială, singurul ei venit. Ea spune că nu îi este rușine că nu are bani și că trebuie să meargă pe jos. Colegii și profesorii o mai ajută din când în când.

”Îmi place să merg la școală, să stau cu prietenele mele, mai trece timpul. Materia mea preferată e matematica, dar ce îmi place mie cel mai mult să fac este să cos. Știu să cos foarte bine. Mi-ar plăcea să reușesc să devin croitoreasă, dar nu vreau să îmi fac speranțe prea mari.

Eu iau bursă socială, dar nu îmi ajunge nici să îmi plătesc abonamentul, pentru că este mult mai scump. Doar pentru o săptămână costă 90 de lei, și bursa mea este puțin peste 200 de lei pe lună. Am noroc că mă mai ajută frații mei mai mari, dar și ei au familiile lor și nu reușesc nici ei mereu. La vară o să fie mai bine. Nu îmi este rușine să merg pe jos, asta e situația. Luna asta am mers pe jos de 3, 4 ori, atât”, a mai spus eleva pentru sursa citată.