SAMBATA MARE, SUPERSTIŢII DE PAŞTE. De ce este bine ca fetele să doarmă cu un ou roşu la sân în noaptea din ajunul PAŞTELUI

SAMBATA MARE, SUPERSTIŢII DE PAŞTE. Toate sărbătorile la români sunt însoţite de tradiţii şi supersiţii care se completează una pe cealaltă. Paştele are şi el multe credinţe lăsate din moşi-strămoşi, fără de care această mare sărbătoare religioasă nu ar mai fi ceea ce este. 

SAMBATA MARE, SUPERSTIŢII DE PAŞTE. În popor, superstiţiile au devenit reguli de ghidare în viaţă. De când suntem mici creştem cu ideile implementate de bunici şi părinţi care ne spuneau că de Paşte trebuie să urmăm cu sfinţenie anumite indicaţii.

Daca atipesti in aceasta zi sfanta, strigoiul iti fura anafura de la biserica dintre dinti si o da de vanzare dracului, astfel incat vei fi pandit mereu de ghinioane si nu vei avea parte de belsug, scrie diane.ro.

Daca adormi de Pasti, tot anul vei fi somnoros, viermii iti vor manca semanaturile, ploaia iti va strica fanul cosit si te va prinde pe camp cand mergi la prasit .

Lumanarea de la Inviere este bine sa fie pastrata in casa tot anul, fiind indicat sa o aprinzi (in fata icoanei) in caz de boala, cutremur, furtuna sau necaz.

Lumina acestei lumanari este binecuvantata intrucat ea este foarte aproape de lumina raiului.

In dimineata Pastelui era bine sa iti arunci prima privire intr-o cofa cu apa, astfel incat sa ai vederea buna in restul anului.

Apa, un simbol al purificarii trupesti si sufletesti , avea de altfel un rol aparte cu ocazia sarbatorii pascale.

Un obicei ritual consta in spalatul cu apa neinceputa continand un ou rosu, eventual si unul alb (aducand sanatate si rumeneala in obraji), un banut de argint ( simbol al bogatiei) si un fir de iarba verde ( semn al prosperitatii in casa) ori un fir de urzica (pentru a fi aspru si hotarat in viata).

In Transilvania exista traditia „udatului” cu apa (din fantana) si mai apoi cu parfum, tot ca un rit de curatire specific pascal.

In Bucovina, fetele se spalau in dimineata de Paste cu apa folosita la curatatul clopotului, astfel incat sa fie frumoase si cautate de flacai in decursul intregului an.

In alte regiuni folclorice, inainte de a merge la biserica, se recomanda ca fetele si baietii sa se uite intr-o fantana, ca sa fie la fel de frumosi ca si apa tot anul.

Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paste

Oamenii care se atingeau de ea (direct din solnita) , erau condamnati sa le asude mainile tot anul.
Totodata, pentru a fi ferit de transpiratie in lunile de munca agricola ce urmau, traditia spunea ca , odata intors de la Inviere, trebuia sa pui mana pe o bucatica de fier sau pe clanta usii si sa spui : ” Cum nu naduseste fierul si e rece , asa sa nu naduseasca mainile mele tot anul la lucru”.
Un alt remediu contra transpiratiei era sa atingi cu mana o piatra imediat cum te desteptai in dimineata de Pasti. 

Pasca, crucea de pe ea sau nafura erau leacuri magice indicate pentru friguri, de protectie a vacilor contra descantecelor rele, putand vindeca si gainile ce dadeau sa moara.
Tot cu anafura, dar si cu slanina si panza cu care au fost invelite ouale rosii, se afuma vaca dandu-i roata de trei ori , acest ritual fiindu-i de folos si omului atunci cand bolea.
Ca sa nu-ti deoache nimeni vaca era bine sa o lovesti de trei ori cu stergarul de la pasca.
Sunatoarea sau clocoticiul sfintit de Pasti puteau indeparta vitelul de vaca , fara sa a se strica laptele vacii.

Cocosul sfintit de Pasti, sursa de belsug, sanatate si dragoste

De altfel, in zona Calarasiului, oamenii aduceau cocosi la slujba de Inviere, existand credinta ca acela caruia ii va canta primul cocosul in acea noapte va fi insotit de noroc tot anul.
Cocosii erau impartiti saracilor, pentru pomenirea mortilor.

La masa festiva de Pasti era bine sa mananci mai intai peste si pasare, pentru a fi zglobiu precum pestele si usor ca pasarea.

In unele regiuni romanesti, era auspicios sa manaci hrean dupa slujba de Pasti de duminica, pentru a fi sanatos si iute in tot restul anului; la fel, daca primul lucru mancat de Paste dupa plecarea de la biserica era un ou, se credea ca acesta aduce sanatate si usuratate a trupului in decursul intregului an.
In Valcea, se spunea ca este totuna daca gusti din anafura de Pasti sau mananci floare de mar ori mugur de slacie, intrucat acesti doi pomi sunt sfinti.

Tot in Valcea, nu se muncea trei joi la rand dupa Paste, ca nu cumva sa dea piatra peste pomi si ogoare.

Se spunea ca daca un soarece manca din anafura de la Pasti, se transforma in liliac

Ai grija cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, intrucat cu acea persoana , aproape sigur, te vei gasi in lumea cealalta. Cand ciocnesti ouale de Pasti, daca al tau se sparge esti obligat, daca ti se cere, sa il dai celui care ti l-a crapat. Daca nu faci asta, vei manca acel ou stricat pe cealalta lume. Era recomandabil sa mergi la slujba de Inviere cu un ou vopsit rosu in san, pentru a fi rumen in obraji tot anul.

Unele fete dormeau in noaptea din ajunul Pastelui cu un ou rosu la san, pentru ca frumusetea sa se aseze peste ele de-a lungul intregului an. Daca pastrezi un ou rosu vreme de 40 de zile dupa Pasti si acesta nu se strica, este un semn ca vei avea noroc tot anul. In unele zone , se spunea ca nu este indicat sa dai de pomana oua incondeiate (exceptie facand ouale rosii, in unele zone), deoarece Dumnezeu nu le primeste. Mai multe despre acest subiect in articolul Ouale de Pasti – simbol , legenda si semnificatie

De Pasti, dar si de Sangeorz sau Anul nou, se aseza o bucatica de fier sub prag, ca o protectie pentru casa.

Daca atunci cand te duci la Inviere te impiedici sau, si mai rau, cazi, iti va merge rau tot restul anului.

Imbracamintea noua, la fel ca si apa, are un rol purificator cu ocazia Pastelui. Conform obiceiului, era benefic sa mergi la biserica in noaptea de Inviere cu o camasa noua. De fapt, aproape toate obiectele noi semnificau trecerea rituala intr-o noua viata. Astfel, vasele in care se ducea mancarea la biserica era bine sa fie si ele noi.

Daca cea dintai persoana ce iti trece pragul in ziua de Pasti este barbat , atunci vei avea noroc tot anul

De Pasti, ca si de Rusalii, exista credinta potrivit careia cerurile se deschideau, permitandu-le sufletelor celor morti sa se intoarca acasa, astfel incat sa isi aseze protectia asupra rudelor dragi. Totodata, se zicea ca cei ce mureau in duminica de Pasti erau scutit de Judecata divina, sufletele lor ajung direct in Rai.

Copii nascuti de Pasti (mai ales in timp ce bate pentru intaia oara clopotul la biserica) se spune ca sunt binecuvantati, ei avand viata luminata si presarata cu noroc toata viata.

In Moldova, farimiturile de la Paste erau ingropate pentru a da nastere unei plante numite „marunca” sau „cucoana”, din care se face un suc bun pentru femeile sterpe.

Potrivit unui vechi obicei, de Pasti carciumareasa goala pusca dadea cu matura prin curtea carciumii pentru a i se strange clientii la fel cum aduna ea gunoiul.

Daca vremea era rece si urata in ziua de Paste, se zicea ca nu se va indrepta pana la Rusalii.O aversa rapida de ploaie in duminica de Paste anunta recolte bogate, dar fan putin. Vantul prezent in ziua de Pasti se spunea ca nu se va mai opri tot restul anului.

SÂMBATA MARE, superstiţii şi obiceiuri

– în Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii.

– de Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.

– începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de doliu. În ziua de Învinere se schimbă hainele cu altele noi, albe.

– Daca vrei sa iti implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile si Domnul poate vedea si darui inlauntrul fiintei tale.

– Daca te impiedici in timp ce te indrepti catre slujba de Inviere, se spune ca vei avea un an greu si plin de incercari.

– ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

Oasele mielului nu se aruncă

Ca să fim sănătoşi şi norocoşi până la Paştele următor, oasele mielului rămase de la masa Pascală nu se aruncă. Acestea se îngroapă la rădăcina unui pom roditor-măr sau păr.

Pasca, un simbol pascal

Gospodinele pot vopsi ouăle pentru Înviere, dacă ele n-au reuşit să facă acest lucru în Joia Mare. Tot acum se prepară pasca, iar o legendă referitoare la acest simbol pascal ne spune de când s-a răspândit obiceiul de a face pască.

Legenda spune că, în timp ce Iisus predica împreună cu apostolii, ei au fost găzduiţi de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum, fără ca ei să ştie. Întrebându-l pe Hristos când va fi Paştele, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă.

Curând, apostolii au găsit în traistă darul pus de acel om. De atunci, femeile pregătesc pasca pentru fiecare Paşte, iar ritualul preparării acesteia poate avea semnificaţii magice, spune tradiţia. Pasca Luminată se coace odată pe an în Sâmbăta Mare şi poate avea forme diferite, dar fiecare pască din aluat face referire fie la momentul morţii lui Iisus, fie la naşterea Acestuia.

Seara, în toate bisericile ortodoxe, se oficiază slujba de Înviere. La slujba de Înviere credincioșii participă în număr foarte mare. Fiecare gospodină aduce cu ea un coș plin cu bucate ce urmează a fi sfințite, pe care la sfârșitul slujbei, le va împărți oamenilor săraci și celor nevoiași.

La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți să luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

Există, în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru ca cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.

Totodată, tradiţia ne mai spune că este bine ca lumânarea de la Înviere să nu fie stinsă până acasă, unde, de asemena, creştinii obişnuiesc să înconjoare casa de trei ori pentru a-l îndepărta pe cel rău.

Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă de oameni, deoarece, în vreme de necaz, grindină, furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.

Urarea tradiţională de Paşte a creştin-ortodocşilor este “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Aceste urări rămân valabile timp de 40 zile după Paşte, până la sărbătoarea Înălţării Domnului. Urările sunt valabile şi atunci când se ciocnesc ouăle roşii.

Sursa: romaniatv.net

OFERA UN LIKE DACA ITI PLACE

www.revanger.com www.erguvanhaber.com www.erzurumozelders.com www.tekirdagtabldot.com www.gebzesaadet.com www.balikesiryenihaber.com www.ucanbalonmugla.com www.aymaras.com www.buyukorduhaber.com www.ambushm.com www.trabzonpostasi.com www.yalovaradyotv.com www.internetedirne.com www.duzcepark.com www.butuncanakkale.com www.ssgolfhotel.com www.ispartaradyonet.com www.tokathaberi.com www.tokathabersitesi.com www.escortlarrize.net www.sivashbr.net www.sivashaberci.com www.manisaotolastik.com www.yeniyasamgorukle.com www.alanyamado.com www.manavgatx.com