Se spune că banul este ochiul dracului, însă fără bani nu am putea să facem tot ce ne-am dori. Unele persoane nu pot să trăiască fără bani și din această cauză devin din ce în ce mai materialiste, în timp ce altele pun preț pe alte lucruri, de exemplu, pe dragoste.

Astrele ne dezvăluie care sunt semnele zodiacale care se gândesc cel mai des la bani și care nu pot sta liniștite dacă nu au o situație materială bună. Iată care sunt acestea:

Locul III: CAPRICORN:

Nativii născuți sub acest semn zodiacal tac și fac (bani). Deși nu sunt oamenii ideilor strălucite și ai muncii eficiente, capricornii sunt persoane ambițioase și muncesc din greu pentru a avea cât mai mulți bani.

De cele mai multe ori, acești nativi sunt cei care susțin familia, cei care aduc banii în casă. Aceștia administrează perfect casa și vor știi întotdeauna cât costă fiecare aliment pe care îl cumpără. Acești nativi sunt persoanele care economisesc cel mai mult.

Locul II: PEȘTI:

Nativii născuți sub semnul zodiacal al peștilor sunt persoanele are stau în fiecare zi și se gândesc cum să facă cât mai repede, cât mai mulți bani. Caută mereu noi metode de a se îmbogăți.

Peștii nu se pot sătura niciodată de bani, chiar dacă nu au neapărat nevoie de ei. Pur și simplu le place adrenalina pe care o simt în momentul în care obțin banii într-un timp foarte scurt.

Există și situații în care acești nativi obțin banii pe căi nu tocmai legale, asta doar pentru a-și satisface anumite mofturi. Peștilor le place să trăiască în lux și nu pot trăi o viață fără confort.

Locul I: SCORPION:

Acești nativi sunt cei care se gândesc el mai mult la bani. Totuși, spre deosebire de ceilalți nativi din zodiac, aceștia sunt cei care găsesc cele mai ingenioase metode de a face bani.

Scorpionii au idei strălucite de afaceri și toată lumea îi invidiază și le fură ideile pentru că afacerile făcute de ei sunt întotdeauna profitabile și se dovedesc a fi de viitor.

Totuși, acești nativi au un singur defect când vine vorba de afaceri: se gândesc mult prea mult la modul în care să-i facă, calculează fiecare pas, mai ales modul în care s-ar putea să piardă banii investiți.

 

Eliberarea din religiile bazate pe frică: Cum să scăpați de închisoarea credinței și să faceţi faţă problemelor vieții

Motivul de bază pentru care mulți dintre noi credem și urmărim orbește dogmele religiei este frica.

De ce ne este teamă

Ne temem de multe lucruri, dar toate temerile noastre ajung în cele din urmă la o temere de bază: frica de moarte – adică frica de insubstanțialitate, temporaritate, goliciune.

Cu toții în adâncul nostru ne temem de tranzienţa noastră. Ego-ul pe care l-am creat şi construit atât de greu în mod inevitabil se va dizolva și va dispărea la un moment dat în viitor. Înspăimântaţi să acceptăm în mod conștient această senzație intuitivă, încercăm cu disperare să găsim ceva de care să ne agățăm, ceea ce ne va da speranță și ne va consola că vom continua să trăim pentru totdeauna, indiferent de ce acel “ceva” ar putea fi.

Unii oameni sunt dispuși să creadă într-o fecioară care poate da naștere, alții sunt gata să accepte că o figură Dumnezeiască plutește undeva deasupra norilor, iar alții nu au probleme cu închinarea la idoli.

Frica noastră de moarte ne-a făcut să credem în orice, indiferent cât de ilogic și stupid este. Iar această frică este exploatată de cei vicleni, cei care suferă de putere, care sunt dispuși să propună tot felul de ideologii religioase pentru a ne lege de ei: preoți, guru, profesori religioși de toate felurile etc.

Frica ne-a condus să acceptăm și să urmăm orbește credințele religioase dogmatice. Cu toate acestea, nu avem o bază empirică pentru aceste convingeri – de aceea ele se numesc convingeri în primul rând. De fapt, nu am avut niciodată un moment în care să ne gândim critic la convingerile pe care le avem despre credința noastră dragă și să punem sub semnul întrebarii validitatea ei – din nou, din teamă. Am fost condiționați să credem că, dacă punem la îndoială religia este păcat și ajungem în iad, şi nimeni nu vrea să ardă în focurile iadului, nu?

Problema cu sistemele de credință este că ne împiedică să căutăm adevărul. Acestea oferă un răspuns la absolut toate întrebările noastre existențiale, astfel încât să nu trebuiască să ne mai gândim la ele – doar ne întindem și ne prefacem că știm totul.

Căutarea adevărului poate fi dificilă și majoritatea oamenilor nu sunt gata să îndure durerea pe care trebuie să o suporte pentru a-l găsi, așa că aleg să creadă că ei știu tot ce trebuie să știe. Ignoranța este fericire, iar credințele religioase ne ajută doar să rămânem în ignoranță, consolându-ne, cântând cântecele de adormit copiii, astfel încât să rămânem într-o stare profundă de somn.

Dar indiferent cât de relaxați și pașnici am putea dormi, într-o zi coșmarurile ne vor trezi brusc la cele mai grave realități – și va fi un proces dureros.

Când trăiești cu adevărat în iad, să pretinzi că trăieşti în rai nu vă va ajuta prea mult să vă ocupați de problemele existențiale. Frica nu poate fi rezolvată prin evitarea fricii, nici prin prefacerea că frica nu este acolo. Frica nu poate fi rezolvată decât prin conștientizarea acesteia, realizând de ce este acolo în primul rând și scăpând de cauzele sale.

Dacă ați urmat dogme religioase, este timpul să vă reconsiderați credințele și comportamentul. Indiferent de cât de mult te-a înrădăcinat religia, nu există nici un motiv viabil pentru care ar trebui să crezi în ce te învață, decât dacă asta rezonează profund cu tine și a devenit propria convingere din experienta.

Nu este faptul că religiile nu au lecții spirituale importante de oferit – le au, unele – dar să le urmezi pe bază de credință nu este altceva decât stupid și poate duce numai la a face viața ta – și, probabil, la viața celor din jurul tău – mai rea. Atașamentul la ideologii – fie religioase sau altfel – este ceea ce a cauzat nenumărate tragedii lumii și, dacă nu trecem peste, trebuie să ne confruntăm cu dureri intense în viitoar, atât la nivel individual cât și colectiv.

Frica noastră ne-a blocat, făcându-ne să credem în lucruri care ne umplu viețile cu suferință și, dacă nu ne despărțim de această teamă, vom rămâne întotdeauna prizonieri în sistemele noastre de credință. Dacă vrem sincer să scăpăm de acea închisoare și să ne ocupăm de problemele vieții noastre, trebuie să îndrăznim să ne îndoim de ceea ce am învățat din tradiție și să începem căutarea adevărului de la zero.